Cercetătorii au descoperit „arma secretă” a lui Ginghis Han ce a facilitat expansiunea Imperiului mongol (VIDEO)

Potrivit AFP, cercetătorii au putut să alcătuiască modelul de evoluţie a climei din această regiune a lumii, pe baza analizei inelelor de creştere ale copacilor vechi, iar acest model a explicat, parţial, felul în care Ginghis Han a putut să cucerească o mare parte a lumii, în fruntea unor mici hoarde de călăreţi nomazi.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Acele inele de creştere ale copacilor arată faptul că la începutul imperiului mongol, climatul Asiei Centrale, în mod normal rece şi arid, a devenit mai blând şi mai umed. Într-un an cald şi umed, arborii cresc mai mult, fapt care se traduce printr-un inel de creştere mai mare.

Producţia de iarbă din stepe a crescut probabil foarte mult, permiţând hrănirea vastelor herghelii de cai de război şi a altor cirezi de vite care au furnizat mijloacele necesare pentru cucerirea de teritorii şi înfiinţarea imperiului.

„Tranziţia de la o secetă extremă la o umiditate abundentă chiar la începutul imperiului mongol sugerează faptul că acest factor, clima, a jucat un anumit rol”, a explicat Amy Hessl, cercetătoare la Universitatea West Virginia, coautoare a studiului.

„Climatul nu a fost singurul factor, dar el a creat condiţiile ideale pentru ca un lider carismatic să iasă din haos, să alcătuiască o armată şi să concentreze puterea în mâinile sale„, a declarat ea. „Este pentru prima dată când a fost stabilită o legătură între schimbarea climei şi avântul Imperiului mongol”, a adăugat cercetătoarea americană.

Cel mai adesea, încălzirea globală a fost asociată cu sfârşitul unor civilizaţii, precum civilizaţia maya şi Imperiul Roman.

„O umiditate neobişnuită în zonele aride creează o productivitate mai mare a plantelor, fapt care se traduce printr-o creştere a numărului de cai„. Potrivit aceleiaşi cercetătoare, „Ginghis Han a fost capabil să plutească pur şi simplu pe acest val de abundenţă„.

„În trecut, înainte de energiile fosile, iarba şi ingeniozitatea erau carburanţii mongolilor şi ai civilizaţiilor învecinate„, a spus Neil Pederson, profesor la Universitatea Columbia din New York, principalul autor al studiului.

„Chiar şi în zilele noastre, un număr mare de mongoli continuă să trăiască la fel ca strămoşii lor, însă, în viitor, ei ar putea să se confrunte cu condiţii climatice extreme”, a explicat Neil Pederson.

Analiza inelelor de creştere a arborilor, analizate pe o perioadă de 1.112 ani, de la anul 900 până în 2011, oferă perspective îngrijorătoare pentru această regiune, potrivit aceluiaşi cercetător american.

De la mijlocul secolului al XX-lea, această regiune se încălzeşte repede, iar inelele arborilor dezvăluie faptul că secetele recente au fost cele mai extreme din istorie.

Într-o regiune geografică suferind deja din cauza rarităţii apei, aceste secete au cauzat deja la noi valuri migratorii în rândul crescătorilor de vite nomazi din Mongolia către oraşe şi generează riscuri sporite de tulburări sociale, spune Neil Pederson.

Ginghis Han a fost unul dintre cei mai mari cuceritori din toate timpurile, punând temeliile Imperiului Mongol, care se întindea de la Marea Chinei până la Marea Caspică, iar personalitatea lui a fost adeseori asemănată cu cea a lui Alexandru cel Mare.

În anul 1206, la vârsta de 42 de ani, după o campanie militară împotriva unor triburi din estul Mongoliei, şeful militar Temüügin devine „mare conducător” (sau „hagan”, „hanul hanilor, n.r.) sub numele Ginghis, al unei populaţii vorbitoare de dialecte mongole şi turceşti. Ginghis a unit triburile mongole şi a reuşit să ocupe cu oştile sale teritorii vaste, de la Marea Chinei în est până la Marea Caspică în vest. Pentru administrarea acestui imperiu uriaş, Ginghis Han e emis decretele necesare sub forma unor texte de lege. După moartea sa, în 1227, imperiul a fost împărţit între fiii lui şi extins în continuare, timp de încă două generaţii, după care marea formaţiune statală mongolă s-a dezmembrat.

Surse: Mediafax, AFP, Columbia